Unde ajung doar caiacistii


Sunt locuri în țara noastră care sunt accesibile doar cu barca sau caiacul, iar anumite peisaje ți se deschid și pot fi admirate doar de la nivelul apei. Cazanele Dunării se numără printre acestea. Te simți oarecum privilegiat pentru că poți vedea pereții de stâncă care străjuiesc Dunărea, și poți cuprinde cu privirea priveliști la care turistul obișnuit nu are acces. Pentru că oricât te-ai chinui de pe uscat, nu ai cum să vezi cum arată de fapt Cazanele Dunării.


Selfie la Cazane


Una dintre cele mai întâlnite expresii pe care o aud despre Cazane este  că ”Dunărea fierbe la Cazane”. Plus ”aveți grijă, acolo fierbe apa”. Dublată de ”suna-mă când ieșiți din apă, să știu că sunteți bine” (mama).  Niciodată nu mi-a plăcut Vlahuță, în gimnaziu l-am urât pur și simplu, dar nu credeam că un paragraf din celebra lui carte ”România Pitorească” o să mă urmărească toată viața. Cu tot respectul pentru Vlahuță și pentru talentul lui de scriitor, cred că n-a văzut niciodată un râu de grad 4 sau un fluviu de grad 6. Acolo fierbere.

În plus, de când a trecut Vlahuță pe la Cazane , s-au întâmplat și construit multe, printre care și barajul Porțile de Fier . Dunărea nu mai fierbe, nu mai clocotește, cel mult scoate niște bule, așa, ca pentru o infuzie cu cafea verde. E adevărat , sunt valuri, curenți, uneori deși vâslești la vale ai senzația că dai împotriva curentului, dar totuși, nu e nici un zbucium, nici o fierbere. Poate doar nerăbdare să vezi ce se ascunde după fiecare colț de stâncă.

In Pestera Ponicova



Noi, și când spun noi mă refer la Hibiscus Sport & friends, mergem în Cazane pe la început de iarnă. Tura e ușoară, distanțele nu sunt foarte mari,  iar peisajul spectaculos. Cred că l-am descris de vreo 3-4 ori pe blog, așa că nu insist. De fapt chiar prima postare de pe blog este despre o tură în Cazane, o tură pe primul meu caiac, un sit on top BIC Bilbao . Postare care de fapt îî aparține lui Dragoș, a fost scrisă după dictare, în 2008 🙂

 




Locul meu preferat din tura asta e statuia lui Decebal. De 1 decembrie când toate posturile de radio se întreceau în știri pozitive despre frumoasa noastră țară, am auzit la radio că este cea mai mare statuie cioplită în piatră din Europa. Probabil așa este. Unii susțin că e un mare kitch. Poate au și ei dreptate.


Mie statuia lui Decebal îmi amintește de Porțile Argonath sau Pilaștrii Regilor, cele două statui sculptate după regele Isildur si Anarion, statui ridicate pe malurile râului Anduin  și care marcau și păzeau frontiera Gondorului, din Pământul de Mijloc . Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă uit la statuia lui Decebal, asta văd. Fiecare cu nebunia lui 🙂

Față de anii trecuți, anul acesta am mers mai departe de Cazanale Mici și am avut ocazia să văd Tabula Traiana. Placa memorială a fost ridicată de Impăratul Traian pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105-106 și finalizarea drumului militar roman al lui Traian. (sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabula_Traiana).


 La fel ca celalte puncte de interes de pe traseu (Pestera Ponicova, Veterani, Capul lui Decebal, Manastirea Mraconia) și Tabula Traiana poate fi admirată doar de pe apă. Un monument cu o vechime impresionantă -2000 de ani- și  care marchează o parte importantă a istoriei noastre.Și un motiv pentru mine, pui de moroșan și mândru urmaș al dacilor liberi, să fac puțin mișto de dragul meu soț, regățean și mândru urmaș al cineștie cărui  soldat roman sedus de o geto-dacă. Măreț popor dacii, păcat că nu știm mai multe despre ei.

Golful Dubova din caiac


Revenind la caiaceală, țin să spun că am avut noroc ca de obicei, cu vremea. Dacă sâmbătă a plouat  mărunt și abia țineam padela în mâini de frig, duminică când era programată tura, ploaia s-a oprit. N-a apărut soarele, dar a fost frumos. S-au făcut poze, s-a vâslit, s-a prins un pește, s-au spus glume.


A fost gașca mare și tot felul de caiace, pentru că toate plutesc și iarna 🙂

 


Și ca să răspund la încă o celebră întrebare, da, caiacele merg și pe Dunăre, și nu, nu a căzut nimeni în apă. Pentru că nu fierbe.
Și chiar dacă dădea în clocot, tot ne-am fi descurcat, că doar ne dăm de aproape zece ani și avem cele mai bune caiace din lume. Toți. Adică Hibiscus Sport & friends.

 

Previous Super oferte
Next Regata de pe Drina

7 Comments

  1. 12 decembrie 2014
    Răspunde

    Faza cu Vlahuta mi-a placut la nebunie! Multumesc pentru tag! Super funny articolul!

    • 12 decembrie 2014
      Răspunde

      🙂 In sfarsit, m-am razbunat pe Vlahuta 🙂 🙂

  2. ion
    12 decembrie 2014
    Răspunde

    Care e temperatura apei in perioada asta?

  3. ion
    12 decembrie 2014
    Răspunde

    Superbe peisaje! Sper ca aveti si cele mai bune produse de neopren din lume, nu doar caiace 😉

  4. 12 decembrie 2014
    Răspunde

    avem 🙂 dupa cum poti vedea din poze, eram toti imbracati potrivit, chiar si in caz de imersie. Regula in turele noastre este ca toata lumea se imbraca pt apa si poarta vesta. Mersi de link 🙂

  5. Bogdan F
    20 ianuarie 2015
    Răspunde

Dă-i un răspuns lui Oana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.