Guest post scris de Robert Gergely
„Despre Delta Dunarii si partea nordica a litoralului toata lumea are cunostiinta si totodata nu stie mai nimic.Da, e o realitate, si pana nu mergi acolo nici nu vei afla prea multe.Ca e un taram mirific, rezervatie naturala, unde Dunarea se despleteste……o stim cu totii, inca din anii de scoala.Insa multe alte lucruri nu prea stim…..pana nu pasim (vaslim) pe-acolo.Si cu mine lucrurile au stat la fel.In 2010 am fost intaia data acolo, insa am umblat doar in cateva sectoare (Uzlina,Isac,apoi am mers pe Lacul Golovita si am traversat la Portita). Si am cam vazut la ce sa ma astept. Pentru anul acesta am incercat sa creionez un traseu dintr-o bucata insa vremea, si lungimea caiacului au scurtat nitel din plan. Insa un lucru e cert. Indiferent de modelul caiacului pe care-l aveti, se poate, daca iti doresti….
Eu am planuit sa pornesc din Mahmudia (unde langa port se poate lasa masina intr-o parcare platita-5-lei/zi), sa cobor pe bratul vechi al dunarii (Sf.Gheorghe) sa merg la Uzlina- canalul Uzlina- lacul Uzlina- lacul Isac- traversare apoi in canalul Perivolovca- iesit pe langa Lacul Taranova inapoi in bratul Dunarii, coborat la SF.Gheorghe, iesit in mare si cabotat (navigatie costiera) pana undeva spre Corbu, Navodari unde sa ma intalnesc cu Oana, Dragos, Madalina…
Despre pregatire sa mai spun cate ceva.Traseul l-am trasat pe harta, apoi de pe Google Earth am copiat si tiparit traseul pe format A4 (cu caroiajul de long/lat), cate o coala pt. fiecare zi…aprox.40-45km. Acestea incap foarte bine in husa pentru harta. Eu am folosit de la Hiko si totul a fost uscat pana la final, chiar cu marea montata. Pot spune ca cu o busola si harta te poti orienta pe toate canalele Deltei inclusiv in zona Dranov unde e labirint.
De dormit, am decis ca iau doua lucruri cu mine: pentru Delta hamacul (te scuteste de cautatul unui loc de cort, si curatarea acestuia) iar pentru zona litorala cortul. Ca alte lucruri utile am avut cu mine o pompa de apa, o padela demontabila- de rezerva, un carucior de caiac (indispensabil as zice), o frontala (de fapt doua-o Tikka, plus de rezerva si un duo belt de folosit (caci are o autonomie foarte mare). Pentru baut/gatit am luat apa la peturi de 2 l, iar peste zi am folosit un camel back care intra in vesta de salvare. Pentru baut am ales sa-mi iau peroton- un hidratant foarte bun- folosit si la bicicleta si pe munte- am facut doze mici in pungi (e sub forma de praf). Diluat cu apa e ok. Avantaje: pune inapoi sarurile si mineralele pierdute cu transpiratia, si poate fi bauta si apa chioara dupa ce s-a incalzit..
In rest ce folosesc toti: am luat o oglinda mica, un briceag, un patent multifunctional, ceva haine de schimb…..pe sectorul Deltei se poate vasli la haine normale (de munte), pe mare insa e bine sa ai ceva impermeabil sau neopren. Peste zi aveam puse in vesta (Orca de la Hiko e grozava, are o gramada de buzunare) batoane energizante, batoane de cereale, alune,etc.
Masa principala o luam seara. Faceam cate o supa si obligatoriu paste (pentru ca imi plac si contin multi carbohidrati, de care ai sigur nevoie). Am mai luat miere, in general lucruri ce contin multe calorii (si asta pentru ca mi-am propus sa trag in medie cate 10 ore pe zi minimum). Cu igiena personala,e ok. Poti sa te speli in fiecare zi/ seara si sa iei camasa noua asta daca mai ai pofta dupa 10-11 ore de tras, dar in ceea ce ma priveste m-am rezumat la strictul necesar. Mi-am mai ‘compus’ o trusa de prim-ajutor, incluzand ceva pansamente, dezinfectante, ceva de diaree, durere, febra….si impotriva insectelor……plasa pt insecte(care nu am folosit-o) precum si o rola de power tape si ceva lipici-pentru reparat caiacul la nevoie… si multe banane etanse, de litraje diferite….
Si nu uitati sa treceti pe la ARBDD, in Tulcea, pentru permisul de acces in rezervatie, se elibereaza pe o zi,o saptamana,un an (pe o saptamana 15 lei ).Dar cum vorba multa……..mai bine in cateva imagini traseul,pe care l-am facut-ori pe care l-ati putea face si voi (sau l-ati facut).
In parcare unde mi-am lasat masina am inceput sa fac bagajele. Si am incarcat totul intr-un caiac recreational Quest 9.5 (e drept ca cu apa si mancarea am exagerat un picut, dar mi-am zis ca daca tot cara caiacul…)
Scoici!
Acu ce sa fac……sa sar cu padela si frontala la el? Da, poate se sperie si fuge…dar daca totusi nu? Aici nu prea am unde fugi, nici unde ma ascunde, si in plus din cate locuri am mai fost, nici in crestele muntilor nu m-am simtit atat de izolat. De aici DOAR pe apa poti pleca, daca marea te lasa…Dar mi-a venit o idee. Mi-am pus castile, si am dat drumul la radio…asa am putut adormi. Macar nu-i auzeam respiratia si pasii pe langa mine, chit ca si dimineata tot aici a fost. Am incercat sa-l ignor, impachetand in timp ce ceata se ridica usor,si spectacolul continua….
Din clipa in care am ajuns pe apa, m-am simtit usurat si am cam taiat-o de pe acolo. Pe mal am mai intalnit cativa,cu tot felul de fete, dar eu plecam deja…..
La anul sper sa pot merge iarasi, acum cunosc clar cum stau lucrurile, insa nu singur, ci cu Oana, Dragos si cine-o mai pofti…….
Si voi incerca sa merg cu un caiac mai lung si o padela mai iute…”
super, felicitari!
Multumesc, Mihai, o sa-i transmit lui Robi :)..
Super tura!
Nu am incercat pana acum vaslitul noaptea, pare foarte interesant.
Eu personal as prefera o tura de genul asta cu mai putin echipament si cu suport logistic „de ponton”. Daca ai cativa prieteni mai sedentari (poti folosi si pescari 🙂 ) ii momesti cu o saptamana relaxanta pe ponton si in timp ce ei stau cu burta la soare (batul in balta) si navigheaza pe canalele principale tu poti explora din caiac. Avantajul este ca poti trage la ponton sa dormi bine pentru refacere, nu trebuie sa cari atat de mult echipament pe caiac, nu ai un grafic de vaslit in care sa te incadrezi si astfel daca gasesti vreo colonie de pasari interesanta o poti admira/fotografia mai multe ore fara sa stai cu frica ca vei rata intalnirea cu recuperatorii. Este si ceva mai „safe” in caz ca dai de vreun localnic care isi face norma de peste la curent si se hotaraste sa te conecteze la generator sa prinzi viteza.
Ai si tu dreptate, si mie mi-ar surade o tura in Delta cu mai mult sprijin de pe mal.
E super greu sa mergi singur si cred ca e o mare realizare sa parcurgi distanta absolut independent.Mai ales ca localnicii nu sunt foarte prietenosi 🙂
Foarte faina tura,
Mie mi-ar surade varianta facuta de Robert eventual cu inca 1-2 tovarasi de drum dar fara suport, in final vorbim de aventura :)))
Mihai Barbu
Cred ca aventura e garantata in Delta, nu cunosc pe nimeni care sa fi facut o tura si sa nu aiba o multime de povestit 🙂
Exceptionala tura. M-ar tenta si pe mine o tura de genul asta, fara suport de pe mal. Dupa ce am participat la TID, se pare ca nu mi-ar depasi posibilitatile fizice si logistice. Asa ca, Robert, anunta cumva cand mai intreprinzi asa ceva, te-as putea insoti. E adevarat ca de unul singur, eu nu m-as fi incumetat, dar in doi sau mai multi, e altceva.
Interesanta si tura si povestea! Vom fi pe un traseu similar in vara asta. Succes in turele viitoare!
Ne-am intors cu bine din tura in Delta Dunarii si pe Marea Neagra.
Letters from the Black Sea – 2012
https://vimeo.com/50826642
Am gasit multe informatii utile in povestirea Dvs, Multumim.
Salut, exceptionala expeditie, felicitari! Acum am vazut filmul, foarte reusit! Bravo !
A fost un privilegiu sa ne putem bucura de ospitalitatea Deltei si. a marii…
[…] Da, in mare, undeva pe capatul Sacalinului. I n zare se vede si epava remorcherului, pe care anul trecut am reusit sa pun piciorul , iar undeva mai in spate in zare se vad platformele petroliere. Si da, […]
Foarte interesanta expeditia. Felicitari.