Caiacul meu, Brittany

Pentru că nu prea cred în varianta “iepure cu cioc” sau “delfin cu blană” , îmi place ca echipamentul pe care îl folosesc pe apă să fie cel mai bun, din toate punctele de vedere –calitate, performanţe, caracteristici.

Aşa am ajuns să am trei caiace, – un sea-kayak Brittany, un Magnum 72 pentru whitewater şi un all-around Quest 9.5 .Mi-e greu să aleg un caiac preferat, dar probabil că cel mai drag îmi este Brittany.

Brittany este un sea-kayak cu acea formă specifică « banana shape », adică privit din profil caiacul seamănă cu o banană, datorită unghiului pe care îl face etrava şi pupa faţă de linia chilei. Există grafice complicate care explică aceste unghiuri, dar nu m-au pasionat niciodată.

Cert este că forma unui caiac de succes are în spate cunoştiinţe solide de hidrodinamică si aerodinamică, şi din câte am observat eu până acum (am testat cam 200 de modele de caiace şi nu mă laud) cunoştiinţele solide nu sunt suficiente, designerul trebuie să fie pasionat, obsedat de dinamica fluidelor pentru a obţine acel « ceva » care face un caiac special.

Ce îmi place cel mai mult la Brittany ? Ca să o iau cu începutul , pentru că mi-au plăcut premiile la şcoală 🙂 şi caiacul meu are un premiu –cel mai bun sea kayak 2007 Paddler’s Pick. Deci pot să mă laud cu el, nu e aşa, un caiac « anonim »

Cel mai mult îmi place la Brittany cum glisează la o anumită viteză (8-9 km/h). Practic după ce pornesc « şi-l bag in viteza » Brittany se ridică şi alunecă uşor pe apă. E o senzaţie deosebită pe care am mai întâlnit-o la puţine caiace, cred că şi asta are legătura cu forma.
Brittany este un caiac rapid – îmi amintesc că viteza cea mai bună măsurată pe GPS a fost 13 km /h şi asta mă ajută mai ales când trebuie să ţin ritmul de înaintare cu colegii baieţi, practic caiacul compensează prin viteză forţa mea mai mică decât a colegilor mei.

Pregatiri de tura la Marea Neagra
Brittany este un caiac care se comportă extraordinar in valuri. Valurile pe mare deschisă sunt cu totul şi cu totul altceva decat ce se vede la mare de pe plajă. Valurile vin din toate direcţiile, marea se mişcă încontinuu, există hulă, spumă, curenţi, siaj de la bărcile cu motor, nimic nu poate fi anticipat.
Indiferent de condiţiile de care m-am lovit, Brittany s-a descurcat foarte bine, nu m-a dezamăgit niciodată, de fapt de multe ori nu a trebuit să fac nimic doar să mă relaxez şi să-l las să-mi arate ce ştie să facă. Nu glumesc, am paţit-o şi cu alte caiace, unele modele sunt în aşa fel gândite încât te ajută foarte mult în cele mai dificile situaţii.Nu am căzut niciodată din Brittany, deşi la prima vedere pare instabil. Stabilitatea secundară este remarcabilă şi m-a ajutat de fiecare dată să salvez situaţia.

La Marea Neagra, prima iesire 🙂

Unul  dintre cele mai frumoase locuri pe care le-am vazut din caiac: Cetatea Dubrovnik, Croatia

Varianta pe care am ales-o la Brittany a fost cea cu derivor,  acesta fiind absolut necesar pentru navigarea în valuri.

Ce nu-mi place la Brittany ? Dificil de spus. Nu-mi place că e puţin prea greu pentru mine şi am nevoie tot timpul să mă ajute cineva la transport. Brittany este un caiac recomandat pentru o persoană de 50 -110 kg, deci este un pic prea mare pentru mine.Nu-mi place că am trecut prin pete de ulei şi petrol la noi pe Dunare şi nu am reusit să le scot integral.

Pe Lacul Razim

De ce mi-e cel mai drag ? Pentru că e caiacul pe care l-am luat cu mine peste tot în concediu, pentru că am apărut cu el pe coperta catalogului Riot Kayaks doi ani la rând, pentru că e primul caiac cu care am reuşit eskimo roll.

Da, la nevoie se poate si dormi la umbra caiacului :))
Locatie: Marea Neagra, Plaja fara Umbra